Cand merg pe strada ma simt escortata de o lume lipsita de educatie. Aici la noi in Romania, nu in alta parte. Am fost si in alta parte, dar acolo, dincolo de tzara asta care parca nu-si mai gaseste implinirea, nu e deloc asa. Aici e o atmosfera propice pentru ca huliganii, cei fara scrupule si cei pe care viata i-a privat de tot ceea ce inseamna "om educat" sa se simta ca la ei acasa. Am trait multa vreme cu naivitatea ca toate astea vor trece si am asteptat sa ma trezesc la un moment dat in mijlocul unor oameni care sa isi merite acest apelativ. Dar nu s-a intamplat asa. Locuiesc intr-un cartier bucurestean care a fost facut de ras datorita "pitipoancei de companie", a "cocalarului de trafic" sau a baietilor de bani gata care fluiera de la terase femeile ce le ies in cale. Acest cartier se vrea a fi unul pretentios, ca doar se numeste Dorobanti. Si toate nulitatile care se invart pe aici seamna intre ele... Ma gandesc ca cei mai batrani ii dreseaza si pe astia necopti ca pe niste foci si ii instruiesc sa fie ca ei. Isi insusesc aceleasi grohaituri si se cred cei mai tari. Sunt ca niste monstri care traiesc in adancuri si nu au vazut niciodata fata umanitatii. Limitati, inchistati in lumea aceea care nu le asterne la picioare decat femei cu tzatze mari, la care privesc iesindu-le ochii din orbite. Le interpertez purtarile ca a unor maimute ce nu au facut pasul cel mare spre omenire. Si Doamne cat de multi sunt! Atat de multi incat nu cred ca vom scapa de ei nici peste 10 generatii.
4 comentarii:
din pacate, ai foarte mare dreptate. traim in idiocratie...
singura scapare e sa ne baricadam intr-un balon. noi si lumea nostra...alta solutie nu vad.
mie imi place sa ma plimb pe strazile cu nume de capitale: case vechi, copaci mari, uneori mai gasesc un anumit farmec
da, Adela. Din fericire putem gasi si pe aici astfel de strazi. Si sunt lipsite de ameni urati...
Trimiteți un comentariu