Amiaza cu
soare si vant potolit de mijloc de noiembrie. Multimea din statia de autobuz e
aceeasi, sau cine stie, poate sunt mai putini oameni ca de obicei la ora 15, in
asteptarea unui 131. Linia care duce incolo, cred, spre Herastraul acela in
care te simti liber ca pasarea cerului.
Era o zi
in care nu ma bucuram de nimic, poate doar de caldura soarelui ce se
impauna in fata unui mijloc de noiembrie cu vant potolit…
Ca de
obicei, ma uit in jur cu priviri scurte in cautarea unor chipuri si siluete
interesante. Fac asta si in gara sau in aeroporturi, acolo unde lumea imparte acelasi rol- cel de calator, chiar
daca directiile sunt adeseori diferite. Dupa momente in care privirea mea
ratacea fara succes, m-am izbit de un cuplu sudat parca din imbratisari, care
asa si-ar fi dorit sa moara- in imbratisari. Ea le dorea mai mult decat el.
Am ramas cu
privirea pironita spre ei, ascunzandu-ma ca un spion dupa niste ochelari ce
nu-mi foloseau acum numai la protejarea de razele UV.
El un tip cu
o mina buna, care parea mai mult afabil si nu indragostit pana in maduva
oaselor, asa cum se arata ea. Sa fi avut
amandoi pana in 30 de ani. El mult mai frumos decat ea, chiar bine… Ea bruneta,
deloc stearsa, insa in acelasi timp deloc frumoasa. Dar plina de entuziasm! Emana
atata dragoste ca ar fi putut sa ajunga la toata lumea din statia de autobuz…
El primea
imbratisarile ei, dar parca era undeva acolo, cu gandurile lui, chiar daca ea
se catara si se prindea strans de sufletul lui. O femeie care-si arata iubirea
ei in vazul lumii, convinsa ca asa el o va iubi mai mult. Repet, deloc
frumoasa, insa fascinanta, imprejmuita de o aura care o facea de-a dreptul
speciala.
Nu este
prima femeie cu trasaturi anoste pe care o vad daruind atat de multa iubire,
atat de mult rasfat, miscari gratioase si razgaială, omului pe care ea îl iubeste.
Se spune ca
au noroc la barbati frumosi, chiar daca pe ele natura nu le-a inzestrat cu cine
stie ce chip de zana. Dar, spun eu, nu e
tocmai noroc. Ele cred in valoarea lor de om, si stiu sa pretuiasca frumosul
mai mult decat oricine. Mult mai mult decat o femeie pe care Dumnezeu a lasat-
o pe pamant frumoasa si atat…
Dar mi-a
incoltit in minte si altceva atunci cand l-am vazut pe el aruncand priviri pe
furis unei alte domnite cu picioare lungi si ochi de abanos. Ar putea fi ea,
cea din bratele lui si urata si credula? Oare asta vor unii barbati?
As vrea sa
pot sa rascolesc in gandurile si vietile barbatilor, dar cine stie peste ce mai
dau… Stiu oricum ca vor rasfat, iubire pe tava si femei care sa le ofere asta
oricand si oriunde.
Ele exista
si, atentie! Cele mai multe sunt mai putin frumoase. Stiu eu!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu