vineri, 15 ianuarie 2010

Tic Tac, acum sunt in asteptare


Timpul devine din ce in ce mai scurt... Nu mai este timp pentru nimic. De cate ori privesti spre ceas, te izbeste in ochi o alta ora, care intotdeauna e tarzie. Odata cu trecearea anilor, timpul se contracta si te miri unde au disparut clipele acelea care-ti lasau loc sa te lafai in viata ca un rege. Trebuie sa fiu foarte atenta, pentru ca bestiile astea de ore sunt flamande si nu imi dau voie sa ma bucur de timp asa cum mi-as dori.

Port si acum doliu dupa copilaria care s-a evaporat pe nestiute... Acei ani mi-au daruit vesnicia timpului si mi-au aratat cum clipele pot ramane pe loc. Apoi zilele s-au schimbat, au inceput sa fie dominate de preocuparile mele majore, care deveneau din ce in ce mai multe si pe care eu le numeam "importante". Tic Tac, orele treceau ca masinile de Formula 1.

Am devenit stangace in organizarea timpului meu. Acum e haotic si uneori greu de suportat. Imi spun ca e doar o perioada ce va trece, iar la capatul ei ma va intampina fericirea. Asadar asteptarea isi va primi rasplata.

Tic Tac- Asteptarea. Cand astepti, timpul trece mai repede sau dimpotriva, mai incet. Tensiunea e maxima si secundele nici nu exista cand urmeaza sa ti se intample ceva ce nu doresti. Clepsidra se goleste pe nestiute. In schimb, umplerea celeilate jumatati a clepsidrei devine mai greoaie cand trebuie sa ti se implineasca un vis la care nazuiai de mult. Acum sunt in asteptare, iar nisipul clepsidrei a trecut de jumatate...



Niciun comentariu: