Am spus, inainte de a merge sa vad capitala Frantei, ca as vrea sa
fac asta impreuna cu iubitul meu.Voiam sa simt stralucirea si pulsul
Parisului plutind in vaporii distilati ai dragostei, ca doar e orasul
indragostitilor… Dar nu a fost sa fie asa! Am mers singura. De fapt nu
chiar singura, ci cu un grup de turisti, oameni obisnuiti, veniti sa
cunoasca si ei cate ceva din lumea pariziana.
Imprieteniti prin imprejurare, cu un ghid care atarna plictisit o
umbrela deasupra capului pentru a nu se rataci de noi, sau noi de el, am
luat la pas Parisul, cu tot cu mormaielile de aprobare sau dezabrobare
ale colegilor mei de grup. E prea frumos! Totul! Am admirat cartierul
Montmartre, cu istoria lui plina de cultura, o comuna veche, cu aer
parizian autentic. Aici s-a născut Comuna din Paris în anul 1871, aici
se află Basilique de Sacre-Coeur, un simbol al orașului vizitat anual de
milioane de turiști. Sraduțele cartierului pastreaza cate ceva din
lumea boema a artistilor ametiti de propria lor libertate, de propriul
lor talent. In Montmartre funcționau atelierele de lucru ale pictorilor
Pablo Picasso, Modigliani, Salvador Dali, Toulouse- Lautrec, sau Henry
Matisse, dar și cel al pictorului de origine romana Victor Brauner.
Ma opreau o gramada de artisti care doreau sa imi deseneze portretul,
insa nu am dorit acest lucru, ar fi iesit prea trist, asta pentru că ma
aflam la Paris fara iubitul meu… Acum imi pare rau, poate ca acel
artist, care se lauda ca e foarte bun, ar fi reusit sa savarseasca o
grozavie si sa iasa un portret bun. Dupa ce i-am refuzat politicos, m-am
oprit in lumea cafenelelor, atrasa fiind de acordurile de jazz si de
frenezia zonei, preocupata in acelasi timp si de achizitionarea
suvenirurilor din magazinasele postate in locuri cheie. Mi-am cumparat
un ceas nostim pe care il pastrez cu mare grija, ca doar e de la Paris!
Incurajata de o tipa din grupul de turisti caruia ii apartineam si eu,
am baut un cocktail cu nume sofisticat, cu un gust divin. Si un efect
care m-a tintit in repaos timp de mai bine de jumatate de ora, la masa
din cafeneaua unde tonul nostru devenise vesel si rasul sanatos. De
multa vreme nu m-am mai simtit atat de bine intr-un loc. Sper ca intr-o
zi sa ma reintorc la cafeneaua de pe Montmartre, nu de alta, dar de data
asta voi rade cu pofta la un cocktail cu iubitul meu, pentru ca intre
timp l-am gasit!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu